3 : treişdoi

July 14, 2011 § 3 Comments

Era 3:32. M-am trezit singur, debusolat, într-un pat mare şi comod. De abia făcusem ochi, lumina încă mă deranja. Luna părea cel mai mare inamic. Era plină şi luminoasă şi trimitea raze asupra mea. Raze ce deveneau roşii, după trecerea prin draperie. Poate vroia să mă facă să realizez că nu sunt la mine acasă. (Eu am dreperii verzi.)

M-am foit puţin şi am auzit nişte pantofi roşii cu toc imens, de damă, căzând pe podea zgomotos. Am început să mă uit în jur. Fiecare centimetru îmi era străin. Pereţii albi şi mobila puţină făceau camera să pară imensă. Pe noptieră era o sticlă de vin roşu, goală şi două pahare, unul răsturnat, spart şi celălalt în picioare. Am putut observat şi o scrumieră rotundă şi mare plină cu ţigări subţiri stinse. Sigur nu sunt ale mele, eu nu fumez scobitori, mi-am zis.

Am continuat să scanez cu privirea locul. Eram încă în pat, stăteam în acelaşi loc de când am deschis ochii, acoperit pe jumătate cu un cearceaf răcoros, alb şi cu pieptul gol. Mi-am văzut blugii maro aruncaţi în mijlocul camerei şi cămaşa atârnândă pe un spătar de scaun. Nu m-am gândit nicio clipă să mă ridic şi să mă îmbrac.

Am mai observat o măsuţă pitică şi două scaune turceşti, ca nişte perne rotunde şi moi. Pe măsuţa erau 2 căni de cafea, ambele goale, 2 linguriţe şi un recipient cu zahăr. Camera era unisex, să zicem, nu îmi puteam da seama dacă era a unei fete sau nu. Dar bazându-mă pe logică şi pe gusturile mele, sigur era camera unei tipe.

Devenisem fascinat. Am privit în continuare, foarte atent la detalii, să pot să-mi dau seama ce fel de persoană locuia aici. Am văzut şi o rochie roşie aruncată, undeva sub măsuţă. Lucrurile se mai limpeziseră în mintea mea, totul devenea mai descifrabil. Şi sigur asta era camera unei feţe. Sau măcar azinoapte am beneficiat de o prezenţa feminină . Două linguriţe de cafea, două căni, două pahare de vin roşu, sigur n-am privit meciul aseară.

Din senin, mi-a apărut un zâmbet tâmp pe faţă. Încercam să înţeleg cum a ajuns rochiţa sub măsuţă şi blugii mei în mijlocul camerei. Şi cum de cămaşa mea era aşezată pe scaun, spre deosebire de pantaloni, care evident ca au fost aruncaţi acolo. Erau cam doi metrii până la măsuţă, de aici din pat. Mereu mi-a plăcut dezbrăcatul “€œdin mers, în drum spre pat”, pentru că de obicei urma ceva plin de încărcătură afectivă. Zâmbetul mi s-a lărgit, aproape că-mi acoperea faţa. Ori m-am îmbătat, ori am făcut sex. Nu mă doare capul prea tare şi mă ştiu rezistent la vin roşu. Un litru în doi e rezonabil, deci am făcut sex.

Dacă gagica e urâtă? Nu mi-am putut crea o imagine clară asupra damei la care mă aflăm şi optimismul mi-a dispărut. Zâmbetul larg s-a transformat într-unul de om speriat, îngrijorat. Am decis să cotrobăi prin sertarele camerei, să-mi fac o idee despre dimensiunile norocoasei. Pantalonii, tricourile, sutienele şi chiloţii ofereau informaţii preţioase. A mai rămas doar să găsesc asemenea articole vestimentare. M-am dat energic jos din pat şi m-am dus glonţ la şifonier.

Am deschis uşa din mijloc. Nu ştiu de ce pe cea din mijloc. Nimerisem compartimentul cu sutiene. Am început să răscolesc. Sutienele nu erau deloc mici. Lasă, mie-mi plac fetele dotate. Am deschis următorul compartiment. Am găsit multe tricouri şi cămăşi. Am scos random un tricou şi am făcut ochi mari. Tricoul era imens, cred că îmi venea şi mie. O fi tricoul de dormit, mi-am zis. Am luat alt tricou. Şi ăla era la fel de mare. Am nimerit în dulapul cu haine de dormit, precis. Pe naiba, gagica e imensă. În alt sertar am găsit şi o pereche de chiloţi, greţos de mari şi situaţia îmi părea clară, fata mea misterioasă era o elefantică. M-am aşezat pe pat şi am început să râd de nebun, cu sonor. Am făcut sex cu Fiona lui Shrek, mă gândeam.

S-au auzit paşi. Duşumeaua veche scârţâia la fiecare contact cu exteriorul. Venea gagica elefant, mă gândeam eu, înspăimântat. Sau mai rău, Shrek nervos.  Uşă s-a deschis încet.

Era o fată subţirica şi frumuşică, cam de 1.75, cu părul brunet, lăsat liber şi ud. Purta un halat de baie şi îi puteam observă lenjeria roşie. Avea o urmă rotundă pe gât care părea proaspătă. A început să-mi vorbească, zâmbintoare:

–  Te-ai trezit deja? E 4.

Nu am zis nimic. Nu ştiam cine e, dar părea interesantă.

– Eşti dezorientat, probabil nu ştii nici cine sunt. Sunt Mădălina, prostuţule, ştii, te-ai oferit ieri să mă conduci acasă…
– Probabil. Auzi, dacă tu eşti subţirica, de ce toate hainele din dulap sunt 3 numere mai mari?
– De asta erai tu speriat, mi-a spus râzând. Ţi-am spus că mai stau cu o faţă-n casă, beţivule.
– M-am îmbătat aseară?
– Nu.
– Am făcut sex?
– Pui prea multe întrebări. Bei o cafea?

Nu mi-a răspuns. Mi-am adunat hainele din cameră şi apoi m-am îmbrăcat. Am băut cafeaua şi am început să povestim. Tot ce-mi spunea părea nou pentru mine, iar eu nu mai aveam niciun secret. Îi spusesem ieri tot, ca la un interogatoriu la poliţie.

Se făcuse 8 jumătate. M-a sărutat şi a început să gătească. Am mâncat şi am mai povestit până la 10 iar apoi am plecat acasă.

Când mi-am pus cămaşa la spălat am găsit în buzunar un bileţel.

“€œA fost frumos aseară. Şi amuzant dimineaţă, că tu nu-ţi aminteai nimic. Şi da, am făcut sex. Sună-mă, când vrei. 07..Mădălina”

Advertisements

Tagged: ,

§ 3 Responses to 3 : treişdoi

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

What’s this?

You are currently reading 3 : treişdoi at Condomized!.

meta